Ce pedeapsă prevede legea pentru înșelăciune? Ce presupune și când se săvârșește infracțiunea prevăzută la art. 244 Cod Penal?
În acest articol vom face o analiză a infracțiunii de înșelăciune, care sunt elementele constitutive și când se poate imputa această faptă penală.
PEDEAPSA PENTRU ÎNȘELĂCIUNE. ART. 244 COD PENAL
Legea prevede pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani pentru inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă.
CÂND SE SĂVÂRȘEȘTE INFRACȚIUNEA DE ÎNȘELĂCIUNE?
Pentru a putea fi reținută infracțiunea de înșelăciune este necesar să fie îndeplinite următoarele condiții:
- prezentarea de către autor a unor fapte necorespunzătoare adevărului pentru a determina victima/persoana vătămată să întreprindă o anumită acțiune(să predea un bun sau o sumă de bani)
- predarea bunului sau a sumei de bani să fie realizată voluntar de către victimă, ca urmare a faptelor prezentate de autor
- să se genereze o pagubă în patrimoniul persoanei vătămate și o îmbogățire în patrimoniul autorului
Esențial pentru existența infracțiunii de înșelăciune este ca victima să predea bunul sau sumele de bani fără a exista o constrângere din partea autorului, ci doar ca urmare a modului în care autorul îi prezintă faptele. Cu alte cuvinte, persoana vătămată trebuie să acționeze benevol și doar influențată de minciunile făptuitorului.
Cu toate acestea, nu se va reține infracțiunea de înșelăciune dacă persoana vătămată putea verifica, într-un mod facil, dacă afirmațiile autorului sunt veridice sau nu.
Exemplu! Nu se va reține infracțiunea de înșelăciune atunci când autorul vinde un autoturism vechi cu un preț mai mare sub pretextul că este un vehicul de epocă. În acest caz, persoana vătămată are la dispoziție instrumente prin care să verifice dacă acest lucru este real(deținerea unui certificat privind calitatea de vehicul de epocă, atestate, etc).
Totodată, important este ca autorul să dobândească un folos patrimonial, de exemplu să primească o sumă de bani, să câștige un avantaj ce poate fi valorificat sau să încaseze o sumă mai mare decât ar fi fost normal.
PUBLICARE ANUNȚURI FICTIVE PE INTERNET. ÎNȘELĂCIUNE
Prin Decizia nr. 37/2021, ICCJ a stabilit că publicarea de anunţuri fictive online care a avut drept consecinţă producerea unei pagube, fără ca prin această activitate să se intervină asupra sistemului informatic sau asupra datelor informatice prelucrate de acesta, realizează condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de înşelăciune, prevăzute de art. 244 din Codul penal.
Exemplu! O persoană publică pe OLX un anunț privind vânzarea unui telefon mobil, încasează prețul cerut însă transmite cumpărătorului un alt tip de telefon mobil sau un alt produs. Această acțiune va întruni elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune.
ÎNȘELĂCIUNE ÎN FORMĂ AGRAVANTĂ. ART. 244 ALIN.2 COD PENAL
Art. 244 alin 2 Cod Penal prevede că Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.
Astfel, dacă făptuitorul se va prezenta ca fiind o altă persoană sau că deține o calitate neadevărată(inspector, controlor, etc) pedeapsa va fi una majorată. Important în acest caz este ca numele sau calitatea respectivă să întărească încrederea persoanei vătămate în cele prezentate în mod neadevărat de către făptuitor.
În situația în care, pentru a întări convingerea persoanei vătămate, făptuitorul utilizează documente false acesta va răspunde și pentru infracțiunea de uz de fals, în concurs cu infracțiunea de înșelăciune.
DIFERENȚA ÎNTRE ÎNȘELĂCIUNE ȘI FURT.
În cazul ambelor infracțiuni persoana vătămată suferă un prejudiciu patrimonial, diferența majoră constând în modul în care făptuitorul intră în posesia bunului.
În cazul înșelăciunii persoana vătămată predă de bună voie bunul sau suma de bani, fără a fi constrânsă sau obligată de făptuitor. Singurele acțiuni ale făptuitorului fiind acelea de a convinge persoana vătămată că cele prezentate sunt adevărate.
În cazul furtului, persoana vătămată este deposedată de bun fără a exista această intenție, fie prin distragerea atenției(sustragerea portofelului) fie prin acțiunile făptuitorului(spargerea geamului).
În practică este necesar să se realizeze diferențierea dintre cele două infracțiuni pentru a se realiza o corectă încadrare juridică.
Un dosar penal având ca obiect infracțiunea de înșelăciune poate fi clasat în situația în care nu sunt întrunite toate elementele constitutive și condițiile prevăzute de lege, probele administrate fiind extrem de importante.
Acest articol nu reprezintă consultanță juridică și nu atrage răspunderea autorului.
Avocat POPOVICI CLAUDIU
Tel: 0774 431 491
________________________________________________________________________________________________
Avocat DOMOCOȘ LAVINIU
Tel: 0730 669 499
