Observăm de multe ori o confuzie între retinere și arest preventiv. În încercarea de a explica pe înțelesul tuturor termenii și procedurile juridice, vom analiza ce deosebiri există între reținere și arest preventiv.
CE PRESUPUNE REȚINEREA? ART. 209 COD PROCEDURĂ PENALĂ
Reținerea reprezintă o măsură restrictivă de drepturi care poate fi dispusă dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă măsura este necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.
O condiție esențială este aceea a calității procesuale, persoana ce urmează a fi reținută fiind necesar să aibă calitatea de suspect sau de inculpat în respectivul dosar penal.
Măsura reținerii poate fi luată numai după audierea suspectului sau inculpatului, acesta având posibilitatea de a păstra tăcerea sau de a formula declarații.
PENTRU CE PERIOADĂ SE POATE DISPUNE REȚINEREA-24H?
Reținerea se poate dispune pentru o perioadă de cel mult 24 de ore, organul de cercetare penală sau procurorul având posibilitatea de a dispune această măsură. Spre deosebire de arestul preventiv, măsura reținerii nu se poate prelungi peste durata celor 24 de ore.
Este important de reținut că durata reținerii se calculează din momentul aducerii la cunoștință a dispunerii acestei măsuri, perioada necesară audierii sau conducerii persoanei la audieri nefiind inclusă în acest termen de 24 de ore.
PREZENȚA AVOCATULUI. REȚINERE. ASISTENȚĂ JURIDICĂ OBLIGATORIE.
Dispozițiile art. 209 alin. 5 Cod procedură penală prevăd obligația prezenței unui avocat la momentul dispunerii acestei măsuri. Dacă persoana cercetată nu are un avocat ales i se va numi un avocat din oficiu.
Suspectul sau inculpatul va putea comunica cu avocatul ales sau numit din oficiu, discuția urmând a fi realizată în condiții de confidențialitate.
PLÂNGERE ÎMPOTRIVA REȚINERII PENTRU 24 DE ORE.
Împotriva reținerii se va putea formula plângere înainte de expirarea duratei de 24 de ore.
Conform art.210 Cod Procedură Penală după reţinere, persoana reţinută are dreptul de a încunoştinţa personal sau de a solicita organului judiciar care a dispus măsura să încunoştinţeze un membru al familiei sale ori o altă persoană desemnată de aceasta despre luarea măsurii reţinerii şi despre locul unde este reţinută.
CE PRESUPUNE ARESTUL PREVENTIV? ART.223 COD PROCEDURĂ PENALĂ
Spre deosebire de reținere, arestarea preventivă se dispune de către instanța de judecată, judecătorul de dreptul și libertăți urmând a analiza propunerea de arestare preventivă formulată de procuror în situația în care cauza se află în faza de urmărire penală.
DEOSEBIRE Reținerea se poate dispune de către organul de cercetare penală sau de către procuror, arestarea preventivă se dispune numai de către instanță.
Când cauza se află în faza camerei preliminare, arestarea preventivă se va dispune de către judecătorul de cameră preliminară și de către instanță atunci când cauza se află în faza de judecată.
DEOSEBIRE Arestarea se poate dispune numai față de inculpat, în timp ce reținerea se poate dispune și față de suspect.
CÂND SE DISPUNE ARESTAREA PREVENTIVĂ? ART. 223 CPP
Arestarea preventivă se poate dispune când din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii:
a)inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;
b)inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;
c)inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta;
d)există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.
Arestul preventiv poate fi dispus și atunci când inculpatul a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de droguri, o infracţiune la regimul privind substanţele dopante, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracţiune privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive şi al precursorilor de explozivi restricţionaţi, trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
PE CE PERIOADĂ SE POATE DISPUNE ARESTAREA PREVENTIVĂ?
Arestarea preventivă se poate dispune pentru cel mult 30 de zile, dar este important de reținut că această perioadă poate fi prelungită.
Durata totală a arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale nu poate depăși un termen rezonabil și nu poate fi mai mare de 180 de zile.
În cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a arestării preventive a inculpatului nu poate depăşi un termen rezonabil şi nu poate fi mai mare de jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracţiunea care face obiectul sesizării instanţei de judecată. În toate cazurile, durata arestării preventive în primă instanță nu poate depăși 5 ani.
PREZENȚA AVOCATULUI LA JUDECAREA PROPUNERII DE ARESTARE PREVENTIVĂ.
Ca și în cazul reținerii, este obligatorie prezența avocatului la judecarea propunerii de arestare preventivă, fie că este vorba despre un avocat ales sau numit din oficiu.
CONTESTAȚIE AREST PREVENTIV.
Împotriva încheierii prin care se dispune arestarea preventivă se poate formula contestație în termen de 48 de ore de la comunicare.
Trebuie însă avut în vedere că soluția instanței prin care se dispune arestul preventiv este executorie și astfel formularea contestației nu va conduce automat la punerea în libertate a inculpatului.
AREST PREVENTIV. AREST LA DOMICILIU. CONTROL JUDICIAR.
La momentul analizării propunerii de arestare preventivă sau odată cu verificarea menținerii acestei măsuri, este posibilă înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu sau cu controlul judiciar.
În funcție de probele regăsite în dosar, gravitatea acuzației ori alte elementele specifice fiecărui dosar se va putea obține dispunerea unei măsuri preventive mai ușoare.
Acest articol nu reprezintă consultanță juridică și nu atrage răspunderea autorului.
Avocat POPOVICI CLAUDIU
Tel: 0774 431 491
___________________________________________________________________________________________
Avocat DOMOCOȘ LAVINIU
Tel: 0730 669 499
